Înapoi

Laptele matern este cea mai bună hrană pentru copilul tău. Timp de mai multe generații au luat naștere câteva prejudecăți și mituri legate de alăptare. Vei auzi, încă dinante de naștere, multe păreri și sfaturi nefundamentate, lista de mai jos te poate ajuta să le recunoști și să le depășești.

Mit: Laptele praf este la fel de bun ca laptele matern

Sunt puține lucruri a căror compoziție nu poate fi reprodusă într-o fabrică, laptele matern este unul dintre ele. Laptele tău este special creat de natură pentru copilul tău, compoziția lui modificându-se în funcție de stadiul de dezvoltare al copilului. Conține anticorpi, hormoni, enzime ce nu pot fi sintetizate și adăugate în laptele praf. Este ușor digerat de copii și are vitamine și minerale în cantitate optimă. În plus, este gratis, proaspăt, disponibil oricând și oriunde.

Mit: Femeile cu sânii mici nu pot produce lapte suficient

Țesutul responsabil cu producția laptelui matern crește în perioada sarcinii indiferent de mărimea sânilor. Este vorba despre un țesut funcțional, ce se diferențiază de țesutul adipos, care doar adăpostește canalele de lapte. Poți fii liniștită indiferent de mărimea cupei sutienului, vei putea produce pentru copilul tău laptele de care acesta are nevoie.

Mit: Dacă sânii nu se simt plini nu mai am lapte

După primele săptămâni de la naștere, lactația se reglează, după principiul cererii și ofertei, iar sânii se vor detensiona. Acest lucru nu înseamnă că ai rămas fără lapte, ci doar că produci atât cât are nevoie copilul. Sânul nu este niciodată gol, el produce lapte în permanență, chiar în timp ce bebelușul este alăptat.

Mit: Nu am suficient lapte în primele zile de la naștere

Pentru ca nou-născutul să poată primi tot colostrul disponibil, atașarea trebuie să fie corectă. Cantitatea de lapte din primele zile este în mod natural mică, stomacul bebelușului având dimensiunea unei cireșe. După câteva zile de la naștere, laptele devine abundent, totodată stomacul copilului crește, prinderea fiind esențială pentru a primi tot laptele de care bebe are nevoie.

Stomacul nou-născutului are în prima zi volumul unei cireșe (între 5 și 7 ml de lapte), până în a treia zi ajunge cât o nuca (22-25 ml), într-o săptămâna cât o caisă (45-60 ml), mai apoi, la 2 săptămâni să fie cât un ou mare (80-150 ml).

Mit: Nou-născutul trebuie să stea câte 10 minute la fiecare sân

Există o diferența între “a sta la sân” și “a se hrăni”. Dacă necesarul de hrană al copilului este satisfăcut la primul sân oferit (indiferent de perioada petrecută) sau dacă suge 1-2 minute și apoi adoarme, timpul petrecul la san nu are nicio relevanță. Singurul lucru care contează pentru ca bebe să se hrănească corect este ca prinderea să fie bună. El poate fi ajutat să primească mai mult lapte cu ajutorul compresiilor sânului, această tehnică asigurând un flux constant de lapte.

Mit: Alăptatul doare

Dacă durerea este prezentă în timpul alăptării avem de-a face cu o atașare incorectă. În primele zile de la naștere se poate întâmpla ca mameloanele să fie mai sensibile, senzația aceasta ar trebui să dispară după 3-4 zile. În cazul în care durerea persistă după 4-5 zile de la naștere trebuie îmbunătățită prinderea pentru a evita formarea ragadelor mamare (citește articolul despre Ragade mamare). Sânul poate durea și în cazul unei infecții cu candida, acest lucru se întâmplă rar și necesită tratament imediat (citește articolul despre Infecția cu candida).

Mit: Mameloanele trebuiesc spălate înainte de fiecare alăptare

Laptele matern protejează nou-născutul împotriva infecțiilor, acest pas ar complica inutil alăptarea și ar duce la îndepărtarea substanțelor protectoare secretate în mod natural de glandele din jurul mamelonului. Măsuri suplimentare de igienă necesită hrănirea cu lapte praf, deoarece formula de lapte este un teren favorabil dezvoltării bacteriilor și nici nu protejează împotriva infecțiilor.

Mit: Femeile cu ten deschis la culoare fac mai des ragade

Singura cauză a ragadelor mamare este atașarea defectuoasă la sân, însă acest aspect poate fi corectat cu ușurință.

Mit: Trebuie să evit gusturile puternice și aromele tari (picante, usturoi, ceapă etc.)

Laptele se produce în sân și nu întră în contact cu sistemul digestiv al mamei. În unele culturi mâncarea este preponderent aromată (în India se mănâncă curry, în Mexic mâncarea este foarte picantă), cu toate acestea femeile alăptează în continuare. Există câteva alimente ale căror proteine pot trece în laptele matern și pot provoca intolerante (lactatele, alunele, soia, peștele și fructele de mare), cu toate acestea, aceste situații sunt rare, se impune regimul alimentar doar în cazul în care observați agitație în cazul nou-născutului.

Mit: Trebuie să alăptezi la fix 2 (sau la 3 sau 4) ore pentru ca bebelușul să primească suficient lapte

Tiparele după care se hrănesc copiii sunt diferite. Este adevărat că ei mănâncă la aproximativ 2-3 ore, este important să urmărim copilul și semnele de foame, nu ceasul. Pentru a te asigura că aportul de lapte este suficient numără câte scutece udă bebelușul într-o zi - ar trebui să fie 6-8 scutece ude/zi și cel puțin 2-3 scaune/zi (acestea trebuie să fie semi-lichide, galbene sau muștar). Ocazional poți verifica dacă a luat suficient în greutate - în primele 3 luni de viață cresc în medie cu 750 gr/luna.

Mit: Mama nu poate pleca de acasă dacă alăptează

Un copil poate fi alăptat oriunde și oricând. Ești liberă să pleci. Nu e nevoie să ai la ține formulă de lapte praf, apă la temperatura potrivită, biberon, tetine și nici nu trebuie să îți faci griji cu privire la sterilizare.

Mit: Laptele matern se digera foarte repede, motiv pentru care copiii alăptați nu vor dormi toată noaptea până când nu vor începe diversificarea

Copilul tău va dormi toată noaptea când va fi pregătit să o facă. Acest lucru depinde de mai mulți factori - personalitate, greutate și înălțime, tipare de somn. Copiii alăptați nu trebuie să mănânce mai des sau mai rar decât copiii hrăniți cu lapte praf. Nu este recomandată hrănirea cu lapte praf și nici diversificarea înainte de 6 luni în speranța că acesta va dormi mai mult.

Mit: Medicul meu știe multe despre alăptare

Există medici care susțin alăptarea, dar foarte puțini cunosc aspectele practice legate de inițerea și continuarea alăptării. În facultățile de medicină nu se studiază particularitățile alăptării.

Mit: Nu poți lua medicamente dacă alăptezi

Este adevărat că unele medicamente sunt contraindicate în perioada alăptării, deoarece ele pot trece în laptele matern. Există o lista de medicamente permise, care nu presupun nici un risc pentru copil. Pentru a verifică siguranță administrării unui medicament în timp ce alăptezi poți verifica substanța activă pe http://www.e-lactancia.org.

Mit: Alăptarea copilului pentru o perioada mai lungă de 1 (sau 2) an(i) face înțărcarea dificilă

Nu există nicio dovadă care să susțină că înțărcarea mai devreme de 1 an este mai ușoară decât după 1 an. Fiecare copil renunta atunci când este pregătit, puteți avea în vedere înțărcarea atunci unul dintre voi își dorește acest lucru (citește articolul despre autointarcare).

Mit: Pentru a afla cât lapte ai trebuie să te mulgi cu pompa

Un copil care se hrănește bine la sân va scoate mai mult lapte decât o pompă. Cantitatea de lapte extrasă cu pompa indică doar cât lapte poate fi pompat.

Mit: Dacă te îmbolnăvești trebuie să oprești alăptarea

Făcând o pauză din alăptare în perioada bolii nu îți va proteja copilul, ba mai mult, până când vei avea simptomele bolii, deja vei fi expus copilul la ea. Alăptând în continuare, te asiguri că îi dai anticorpii de care are nevoie pentru a rămâne sănătos.

Mit: Când vei reveni la serviciu va trebui să înțarci copilul

Dacă revii la serviciu înainte că nou-născutul să împlinească 6 luni poți alăpta dimineață și seară, iar în timpul zilei ar trebui să iei 2-3 pauze pentru muls. În cazul copiilor mai mari și diversificați lucrurile sunt mult mai ușoare, ei satisfăcându-și necesarul de hrană cu ajutorul meselor solide de peste zi. Legea protejează mamele care alăptează, până la vârstă de 1 an poți beneficia de program redus, de 6 ore/zi.

Mit: Un copil alăptat este dependent de mama

Din contra. Studiile au arătat: copiii care au avut un atașament securizant cu mamele, prin alăptare (și nu numai) sunt mai independenți mai târziu, în viață. Acest lucru se datorează încrederii pe care o capătă și legăturii unice care se formează între cei doi. Copilul alăptat până în jurul vârstei de 3 ani va face pașii spre autoînțărcare cu sprijinul mamei.

Mit: Înțărcarea este dificilă

Este de înțeles că perspectiva înțărcării poate provoca anxietate sau teamă. Există metode prin care înțărcarea poate fi făcută cu respect și fără traumă. Citește articolul despre autointarcare.


Înapoi